Marele şăf, cunoscut pentru manierele sale extrem de fine, ce amintesc mai degrabă de ajutorul de şef de post care a fost, decât de acelea ce s-ar cuveni să le aibă un şef de inspectorat cu veleităţi europene, tună şi fulgeră mai abitir ca o ploaie care-şi simte sfârşitul.

Purtătoarea de vorbe este biata de ea panicată la rândul ei, că doar ştiţi pe ce criterii halucinante sunt numiţi purtătorii de cuvânt la IJP de ani buni încoace, ca să nu mai vorbim de nişte subalterni ce nu-şi mai află liniştea.

Zilele Oraşului, amplasate strategic chiar în buza alegerilor, adică pe la sfârşitul lunii mai, mai exact pe 26 şi 27, nu vor fi cu nimic mai interesante decât cele cu care ne-a obişnuit de-a lungul vremiii dom primar I.Gyuszi, unul dintre cei mai plicticoşi ş imai palavragii edili pe care Sătmarul a avut ghinionul să-i aibă în frunte vreodată.

Se vor sparge o groază de parale pe tot felul de trupe şi gurişti, mai mult sau mai puţin expiraţi, va fi ceva gălăgie, plus fumul vag cadaveric de la mici, atent asezonat cu damful acru de bere ieftină şi proastă.

Peste blatul acestui tort insipid se pare că vom avea parte şi de nişte desfăşurări de forţe politice, asta ca să mai învioreze viaţa culturală şi artistică a acestei urbe triste.

Mulţi directori de deconcentrate sunt speriaţi de-a binelea şi-şi fac deja planuri de trădare, numai să fie lăsaţi în pace cu privilegiile lor cu tot.

Pe la Inspecoratul Şcolar însă lucrurile sunt şi mai tulburi pentru că acolo se face lista mare a şpăgarilor emeriţi iar pentru locul întâi se bat mai mulţi lupi şi lupoaice care în ultimii ani au înhăţat sume frumoase, toate în euro, de pe la dascălii – şi aşa amărâţi - din întreg judeţul.

Primăvara a venit, campania a şi pornit. Nu cea de arături şi semănături neapărat, ci aia electorală, mult mai intensă şi mai spectaculoasă, la urma urmei.

Spiritele sunt inflamate şi dacă listele pentru candidaţii de primari au fost tranşate destul de lejer, războiul cel mare se dă pentru accederea cât mai sus pe listele de consilieri.

Şi pentru că trăim în economia de piaţă, sigur că şi aceste posturi cu durata minimă de patru ani, au fost scoase la mezat şi vândute pur şi simplu la bucată!